Pisica poate fi consideratฤ bฤtrรขnฤ atunci cรขnd aceasta are, รฎn medie, vรขrsta de 10 ani. รn prezent, animalele de companie au o duratฤ medie de viaศฤ mult mai mare ศi, prin urmare, multe pisici sunt considerate โgeriatriceโ รฎncepรขnd cu vรขrsta de 12 ani.
Pufosenia jucausa care ne-a incantat mereu cu dragalaseniile sale, la un moment dat devine mai linistita, mai putin activa si comunicativa. Timpul nu il putem da inapoi dar acum este momentul in care pisicuta noastra trebuie sa primeasca mai multa atentie, din punct de vedere medical fiind o pisica geriatrica.
Pacientul geriatric (dupa varsta de 12 ani) trebuie sa fie vazut de medicul veterinar la fiecare 6 luni pentru a putea preveni sau diagnostica bolile cronice specifice varstei. Fiti pregatiti sa-i spuneti medicului veterinar despre orice modificare din comportamentul obisnuit al animalului de companie (apetit sau obiceiuri schimbate) cu date exacte privind debutul acestor modificari sau schimbari produse in mediul de viata. In functie de modificari, medicul veterinar va recomanda analize de sange, radiografie, electrocardiograma, ecografie, RMN sau CT pentru a ajunge la un diagnostic cert.
Pe mฤsurฤ ce รฎnainteazฤ รฎn vรขrstฤ, pisicile รฎศi pierd abilitatea de a auzi. Acest aspect trece de multe ori neobservat deoarece proprietarii confundฤ lipsa de reacศie a pisicii cu รฎncฤpฤศรขnarea lor. Dacฤ atunci cรขnd pisica este strigatฤ, aceasta nu vine la dumneavoastrฤ, una din cauze ar putea fi pierderea auzului. Odatฤ cu รฎnaintarea รฎn vรขrstฤ este recomandat ca pisica sฤ fie ศinutฤ รฎn interiorul casei, รฎntrucรขt รฎศi poate pierde, de asemenea, ศi simศul mirosului. Aceste aspecte o fac foarte vulnerabilฤ faศฤ de provocฤrile din exterior: alte animale, maศini, oameni etc.. Un alt motiv pentru care pisica ar trebui ศinutฤ รฎn interiorul casei la aceastฤ vรขrstฤ este acela cฤ pisicilor le scade capacitatea de a-ศi regla temperatura corporalฤ, pe mฤsurฤ ce acestea รฎmbฤtrรขnesc.
Pisicile vรขrstnice sunt expuse ศi la afecศiunile dentare ศi depunerea tartrului, acestea putรขnd fi รฎnsoศite de dificultฤศi de รฎnghiศire, halenฤ, gingivite, retragerea gingiei, parodontozฤ ศi รฎn final pierderea danturii. Pisicile sunt foarte sensibile la afecศiunile bucale, adesea apฤrรขnd lipsa apetitului ศi, implicit, scฤderea aportului de apฤ ศi de nutrienศi necesari ศi la pierderea capacitฤศii de a se toaleta (โde a se spฤlaโ). Apa trebuie sฤ fie รฎntotdeauna proaspฤtฤ ศi cantitatea consumatฤ ar trebui monitorizatฤ, รฎntrucรขt odatฤ cu รฎnaintarea รฎn vรขrstฤ necesitatea de a bea apฤ scade, ceea ce favorizeazฤ apariศia deshidratฤrii.
Trebuie reศinut faptul cฤ pisica vรขrstnicฤ nu trebuie supusฤ unui regim restrictiv din punct de vedere proteic sau caloric. Pisica vรขrstnicฤ are nevoie de proteine de bunฤ calitate pentru a-ศi menศine sistemul imunitar. Proteinele au ศi un rol important รฎn menศinerea masei musculare. Grฤsimile esenศiale oferฤ energia ศi contribuie la menศinerea stฤrii generale de sฤnฤtate.
Este cunoscut faptul cฤ tubul digestiv, odatฤ cu รฎnaintarea รฎn vรขrstฤ, รฎศi diminueazฤ capacitatea funcศionalฤ de absorbศie a unor nutrienศi (malabsorbศie). Vitaminele ศi oligoelementele pot avea ศi ele deficienศe de absorbศie – vitaminele nu ar trebui sฤ lipseascฤ din dieta zilnicฤ a pisicii. Aceasta trebuie sa aibฤ mai multe mese pe zi – pisicile vรขrstnice preferฤ sฤ mฤnรขnce mai des ศi mai puศin la fiecare masฤ. Hrana rฤmasฤ รฎn castron (รฎn special cea umedฤ) de la o masฤ la alta, nu trebuie sa fie alteratฤ รฎntrucรขt aceasta nu va mai fi pe gustul pisicii.
De asemenea, constipaศia ศi diareea apar mult mai frecvent. O dietฤ care sฤ conศinฤ o cantitate adecvatฤ de fibre poate preveni acest incovenient ศi poate asigura un tranzit intestinal optim. De menศionat este ศi faptul cฤ existฤ diete special concepute pentru a creศte durata ศi calitatea vieศii la o pisicฤ vรขrstnicฤ. Schimbarea alimentaศiei nu trebuie fฤcutฤ brusc, ci treptat, pentru a obiศnui organismul cu noul regim alimentar, iar alimentele administrate trebuie sฤ aibฤ o temperaturฤ optimฤ (temperatura camerei).
Bolile cu cea mai mare incidenศฤ รฎn rรขndul pisicilor vรขrstnice sunt insuficienศa renalฤ cronicฤ, hipertiroidismul, diabetul zaharat ศi bronศitele cronice. Funcศionalitatea hepaticฤ scade ศi ea treptat, avรขnd ca rezultat o รฎncetinire a metabolizฤrii toxinelor ศi a medicamentelor. Reducerea funcศionฤrii rinichilor se manifestฤ prin scฤderea capacitฤศii de a concentra urina, fapt ce are ca rezultat pierderi mari de apฤ, ceea ce รฎn combinaศie cu un aport scฤzut de apฤ, favorizeazฤ deshidratarea. Ca urmare a deshidratฤrii, volumul sangvin scade, ceea ce reprezintฤ un stres puternic pentru organism ศi poate duce la apariศia insuficienศei cardiace.
Un alt aspect este faptul cฤ incidenศa tumorilor maligne este mai mare la pisici ศi aceasta creศte odatฤ cu vรขrsta (รฎn special la pisicile nesterilizate). Orice nodul descoperit ar trebui extras ศi examinat anatomopatologic. Dacฤ diagnosticarea bolilor se face timpuriu ศi se insitituie un tratament corespunzฤtor (alฤturi de o alimentaศie ศi un stil de viaศฤ adecvate vรขrstei), se pot adฤuga ani de viaศฤ pisicii.
Cฤlฤtoriile cu animale de companie: cรขini, pisici ศi dihori domestici
Normele UE faciliteazฤ cฤlฤtoriile รฎn altฤ ศarฤ din UE (รฎn acest caz, cele 27 de state membre ale UE + Norvegia) รฎmpreunฤ cu cรขinele, pisica sau dihorul de companie. Aceste norme acoperฤ, de asemenea, cฤlฤtoriile รฎn UE dintr-o ศarฤ sau un teritoriu din afara Uniunii.
Cu cรขteva excepศii, animalul dumneavoastrฤ de companie vฤ poate รฎnsoศi รฎn altฤ ศarฤ din UE sau cรขnd intraศi dintr-o ศarฤ terศฤ รฎntr-o ศarฤ din UE, dacฤ:
a fost microcipat (รฎn conformitate cu cerinศele tehnice din anexa II la Regulamentul UE privind circulaศia animalelor de companie) sau are un tatuaj lizibil รฎn mod clar dacฤ este aplicat รฎnainte de 3 iulie 2011
a fost vaccinat รฎmpotriva rabiei
a fost tratat รฎmpotriva teniei Echinococcus multilocularis, dacฤ acest lucru este necesar (tratamentul nu este obligatoriu pentru cรขinii care se deplaseazฤ direct รฎntre Finlanda, Irlanda, Malta ศi Norvegia)
deศine un paศaport european pentru animale de companie, atunci cรขnd cฤlฤtoreศte รฎntre ศฤri din UE sau un certificat UE privind sฤnฤtatea animalelor, atunci cรขnd cฤlฤtoreศte dintr-o ศarฤ terศฤ.
Avertisment
Normele UE privind cฤlฤtoriile cu animalele de companie vizeazฤ cฤlฤtoriile private cu animale de companie care nu implicฤ o schimbare a proprietฤศii sau vรขnzarea.
Documente de cฤlฤtorie pentru cรขinele, pisica sau dihorul de companie
Paศaportul european pentru animale de companie
Paศaportul european pentru animale de companie este un document care urmeazฤ un model standard la nivelul UE ศi este esenศial pentru cฤlฤtoriile รฎntre ศฤrile Uniunii. Conศine o descriere a animalului de companie, precum ศi alte detalii, inclusiv despre microcipul sau codul tatuat, evidenศa privind vaccinarea antirabicฤ ศi datele de contact ale proprietarului ศi ale veterinarului care a emis paศaportul. Puteศi obศine un paศaport pentru cรขinii, pisicile sau dihorii de companie de la orice medic veterinar autorizat (cฤruia autoritฤศile competente i-au permis sฤ emitฤ paศapoarte pentru animalele de companie). Un paศaport pentru animale de companie este valabil pe toatฤ durata vieศii, atรขta timp cรขt animalele respective sunt la zi cu vaccinurile contra rabiei.
Avertisment
รn cazul รฎn care cฤlฤtoriศi รฎntr-o ศarฤ din UE din Andorra, Elveศia, Insulele Feroe, Gibraltar, Groenlanda, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Vatican, animalul dumneavoastrฤ de companie poate intra รฎn UE cu un paศaport eliberat รฎntr-una din aceste ศฤri.
Certificatul UE privind sฤnฤtatea animalelor
Certificatul UE privind sฤnฤtatea animalelor este un alt tip de document care conศine informaศii specifice despre animalul dumneavoastrฤ de companie (identitate, sฤnฤtate, vaccinare antirabicฤ) ศi se bazeazฤ pe un model standard al UE.
รn cazul รฎn care cฤlฤtoriศi dintr-o ศarฤ sau un teritoriu din afara UE, animalul dumneavoastrฤ de companie trebuie sฤ deศinฤ un certificat UE aprobat de un veterinar oficial din ศara de plecare cu cel mult 10 zile รฎnainte de sosirea animalului de companie รฎn UE. Certificatul este valabil pentru cฤlฤtoriile รฎntre ศฤrile UE timp de 4 luni de la aceastฤ datฤ sau pรขnฤ la expirarea vaccinului antirabic (primul termen care intervine).
รn plus, ar trebui sฤ completaศi ศi sฤ anexaศi o declaraศie scrisฤ la certificatul de sฤnฤtate al animalului dumneavoastrฤ de companie, care sฤ ateste faptul cฤ relocarea sa nu se face รฎn scop comercial. Aceastฤ declaraศie este, de asemenea, necesarฤ รฎn cazul รฎn care animalul dumneavoastrฤ de companie cฤlฤtoreศte sub responsabilitatea unei persoane autorizate de dumneavoastrฤ. รn acest caz, animalul de companie trebuie sฤ ajungฤ la dumneavoastrฤ รฎn termen de 5 zile de la relocarea dumneavoastrฤ.
Animalele de companie care cฤlฤtoresc fฤrฤ proprietar
Ca regulฤ generalฤ, animalele de companie trebuie sฤ cฤlฤtoreascฤ รฎmpreunฤ cu proprietarii lor. Totuศi, รฎi puteศi da o autorizaศie scrisฤ unei alte persoane care sฤ รฎnsoศeascฤ animalul de companie รฎn locul dumneavoastrฤ (aceastฤ declaraศie scrisฤ este prezentatฤ mai sus). Totuศi, animalul de companie trebuie sฤ ajungฤ la dumneavoastrฤ รฎn termen de 5 zile de la relocarea sa.
Avertisment
Dacฤ animalul dumneavoastrฤ de companie cฤlฤtoreศte neรฎnsoศit, va trebui sฤ respecte normele de sฤnฤtate a animalelor care se aplicฤ importului sau comercializฤrii de cรขini, pisici sau dihori domestici รฎn UE.
Cฤlฤtoriile cu mai mult de cinci animale de companie
Puteศi cฤlฤtori cu maximum 5 animale de companie (cรขini, pisici, dihori domestici). Dacฤ depฤศiศi acest numฤr, trebuie sฤ furnizaศi dovezi cฤ:
animalele respective participฤ la un concurs, la o expoziศie sau la un eveniment sportiv (prezentรขnd, de exemplu, un document de รฎnregistrare) ศi
au vรขrsta mai mare de 6 luni.
Avertisment
รn cazul รฎn care cฤlฤtoriศi cu mai mult de 5 animale de companie (cรขini, pisici sau dihori domestici) ศi nu รฎndepliniศi niciuna dintre excepศiile menศionate mai sus, animalele dumneavoastrฤ de companie trebuie sฤ respecte normele de sฤnฤtate a animalelor care se aplicฤ importului comercial de animale รฎn UE.
Verificaศi normele detaliate aplicabile atunci cรขnd cฤlฤtoriศi cu cรขinele, pisica sau dihorul domestic:
Selectaศi ศara din care cฤlฤtoriศi:
Cฤlฤtoria cu alte animale de companie
Paศapoartele europene pentru animale de companie sunt eliberate numai pentru cรขini, pisici ศi dihori domestici. รn cazul รฎn care cฤlฤtoriศi รฎn altฤ ศarฤ din UE cu alte animale de companie (pฤsฤri, animale acvatice ornamentale, reptile, rozฤtoare sau iepuri), verificaศi normele naศionale aplicabile รฎn ศara pe intenศionaศi sฤ o vizitaศi pentru informaศii despre condiศiile de intrare.
Sursa: europa.eu
Legislaลฃia UE
Regulamentul UE privind normele pentru cฤlฤtoriile cu animale de companie รฎn UE sau cฤtre UE dintr-un teritoriu sau o ศarฤ din afara UE en
Regulamentul de punere รฎn aplicare al Comisiei privind modelele de documente de identificare pentru cรขini, pisici ศi dihori domestici, inclusiv listele teritoriilor ศi ศฤrilor terศe, precum ศi formatul ศi cerinศele lingvistice pentru declaraศiile de conformitate en
Regulamentul delegat al Comisiei privind mฤsurile sanitare preventive pentru controlul Echinococcus multilocularis la cรขini en
Regulamentul de punere รฎn aplicare al Comisiei privind lista statelor membre care respectฤ normele privind controlul Echinococcus multilocularis la cรขini en
1. Pฤrul ursului polar nu este alb, ci incolor. Firele de pฤr groase sunt transparente ลi reflectฤ lumina, ceea ce face ca blana ursului polar sฤ parฤ albฤ. Pielea de sub blana transparentฤ este รฎnsฤ neagrฤ, pentru a absorbi cฤldura de la soare, astfel cฤ ursului รฎi este bine la temperaturile extrem se scฤzute din zonele polare.
2. O girafฤ are ลapte oase รฎn gรขt, precum oamenii, dar sunt mult mai mari.
3. Ridurile de pe nasul gorilelor sunt unice pentru fiecare animal รฎn parte ลi este cunoscut sub numele de โamprentฤ de nasโ. Conservaลฃioniลtii monitorizeazฤ indivizii cu ajutorul fotografiilor ลi schiลฃelor nasurilor gorilelor.
4. Nu existฤ viermi de sex masculin sau feminin. Toลฃi viermii au atรขt pฤrลฃi masculine, cรขt ลi feminine, dar este nevoie de douฤ dintre ele pentru a se reproduce.
5. Dinลฃii unui liliac vampir sunt atรขt de ascuลฃiลฃi รฎncรขt muลcฤtura sa nu poate fi resimลฃitฤ deloc. Saliva lor calmeazฤ orice durere, astfel รฎncรขt un liliac poate bea sรขngele victimei sale รฎn mai puลฃin de 30 de minute.
6. Cele mai apropiate rude ale hipopotamilor sunt mamiferele acvatice: balenele, delfinii ลi marsuinii.
7. Limba unui cameleon are cel puลฃin lungimea corpului lui, dar poate apuca prada รฎntr-o fracลฃiune de secundฤ.
8. Un cรขine husky poate alerga cu viteze de aproximativ 31 de kilometri pe orฤ, dar abilitatea lor cheie este rezistenลฃa.
9. Ochii unui vultur au capacitatea de a vedea de cel puลฃin patru ori mai clar decรขt cei ai oamenilor.
10. Dacฤ o stea de mare este tฤiatฤ รฎn cinci bucฤลฃi, atรขt timp cรขt fiecare piesฤ conลฃine o parte a discului central, atunci cele cinci pฤrลฃi din steaua de mare vor supravieลฃui.
11. Bizonii adulลฃi sunt cele mai mari mamifere terestre din America de Nord.
12. Pentru a zbura, pฤsฤrile colibri รฎลi pot scutura aripile de aproximativ 200 de ori pe secundฤ.
13. Tatuul cu nouฤ brฤie gestant dฤ รฎntotdeauna viaลฃฤ la patru pui identici.
14. Un jaguar poate vedea รฎn รฎntuneric de ลase ori mai bine decรขt un om.
15. รn timpul perioadei de creลtere, coarnele renilor au o acoperire catifelatฤ. Cรขnd s-a terminat perioada de creลtere, partea catifelatฤ dispare.
16. ลขestoasa de Galapรกgos, cunoscutฤ ลi sub denumirea de broasca ลฃestoasฤ gigant din Galรกpagos (Chelonoidis nigra), poate ajunge la o greutate de 250 kg, similar ursului brun.
17. Vidra de mare are cea mai densฤ blanฤ dintre toate mamiferele, un mascul adult are รฎn jur de 800 de milioane de fire de pฤr, comparativ cu doar cinci milioane, cรขt are un om.
18. O muscฤ de casฤ depune circa 100-150 de ouฤ albe ลi peste 500 de ouฤ รฎn timpul vieลฃii sale de numai cรขteva zile.
19. Puricii de pisicฤ pot sฤri cam de 60 de ori propria lungime a corpului.
20. Leul are cel mai tare urlet dintre toate pisicile mari, putรขnd fi auzit de la o distanลฃฤ de circa 5 kilometri.
21. Pinguinii imperiali pot rฤmรขne sub apฤ pรขnฤ la 27 de minute ลi se pot scufunda la o adรขncime de pรขnฤ la 500 de metri.
22. Atรขt porumbeii de sex masculin, cรขt ลi cei de sex feminin produc o substanลฃฤ numitฤ lapte de culturฤ pentru a-ลi hrฤni puii. Foarte puลฃine pฤsฤri au aceastฤ abilitate rarฤ, printre ei flamingii uriaลi, pinguinii imperiali ลi porumbeii.
23. ADN-ul oamenilor se aseamฤnฤ cu al cimpanzeilor รฎn proporลฃie de 98,8%, รฎnsฤ, รฎn ciuda acestei similitudini, existฤ 35 de milioane de diferenลฃe รฎntre cele douฤ specii.
24. Atunci cรขnd gฤsesc o sursฤ de apฤ, cฤmilele sฤlbatice bactriane (unele dintre cele mai rare mamifere de pe planetฤ) beau pรขnฤ la 50 de litri. Spre deosebire de alte mamifere, consumฤ ลi apฤ sฤratฤ.
25. Pฤsฤrile Kiwi se hrฤnesc noaptea cu larve ลi insecte din aลternutul de frunze din solul pฤdurii. Spre deosebire de alte pฤsฤri, au nฤrile la capฤtul ciocurilor lor lungi.
Iepurele de casฤ a pฤstrat multe dintre particularitฤศile biologice ale rudei sale sฤlbatice. Asemenea acestuia, are o activitate mai intensฤ odatฤ cu venirea nopศii. Cรขnd are posibilitatea, chiar ศi iepurele de casฤ sapฤ adฤposturi รฎn pฤmรขnt ศi acolo รฎศi stabileศte culcuศul.[4]
Iepurele este un animal deosebit de fertil ศi naศte cรขte 7-8 pui, cรขteodatฤ chiar mai mulศi la o singurฤ sarcinฤ.
Drept rezultat al domesticirii, iepurii de casฤ nu manifestฤ caracter sezonier รฎn privinศa รฎnmulศirii, รฎnsฤ รฎn lunile de toamnฤ, รฎn condiศiile scฤderii duratei zilei, se manifestฤ o reducere uศoarฤ a activitฤศii sexuale. Acest fapt dฤ posibilitatea ca, anual, de la o singurฤ femelฤ (iepuroaicฤ) sฤ se obศinฤ un numฤr de 5-6 naศteri, รฎnsumรขnd รฎn medie un numฤr de 34-40 de pui. Coeficientul ridicat de รฎnmulศire la iepure este dat ศi de perioada scurtฤ de gestaศie, proprie acestei specii, de numai 30-32 de zile.
Femelele de iepure pot fi fecundate imediat dupฤ naศtere, deoarece aceastฤ specie combinฤ รฎn mod fericit sarcina ศi lactaศia. Aceastฤ particularitate este exploatatฤ pe scarฤ largฤ รฎn practicฤ. Fecundarea รฎn termen de zece zile de la naศtere se practicฤ รฎn sistemul de creศtere intensivฤ, fecundarea din cea de a zecea pรขnฤ รฎn cea de a douฤzecea zi pentru sistemul de creศtere semi-intensiv, iar dupฤ a douฤzecea zi รฎn sistemul de creศtere extensivฤ a iepurilor.
Dezvoltarea embrionarฤ a fฤtului decurge de asemenea foarte repede. รn cea de a 13-a – 15-a zi, embrionii au mฤrimea unei nuci, รฎn cea de a 20-a zi, ei sunt aproape formaศi รฎn รฎntregime ศi รฎncep sฤ capete caracterele morfologice (de formฤ ศi aspect) specifice speciei.
Femelele de iepure nasc, cel mai adesea, รฎn timpul nopศii sau รฎn primele ore ale dimineศii. Durata naศterii este de 15-20 de minute. Puii se nasc cu o greutate de la 45 la 80 de grame, รฎn funcศie de rasa din care provin. Caracteristici
Un iepure matur poate ajunge la 3โ6ย kg รฎn greutate, รฎn funcศie de sex ศi rasฤ.
Poate trฤi pรขnฤ la 13 ani
Formula dentarฤ: 2 * (I 2/1, C 0/0, P 3/2, M 3/3) = 28
Temperatura medie a corpului: 39 C
Urechi puternic vascularizate
Pรขnฤ la 0,5 m lungime
Incisivi dezvoltaศi
4 perechi de glande mamare
Auzul bine dezvoltat
Uriasul de Transilvania
Uriaลul de Transilvania are รฎn genele sale caracteristicile mai multor rase ลi populaลฃii. Pe linia sa descendentฤ se aflฤ Uriaลul Gri, Pestriลฃul German, Iepurele Californian ลi iepurele autohton โde coteลฃโ, reprezentant al unei rase nestandardizate, neomologatฤ. Uriaลul de Transilvania este rezistent, spre exemplu, la pasteurelozฤ. Dupฤ ลapte ani de รฎncruciลฤri a rezultat o rasฤ originalฤ prin cel puลฃin 3-4 caractere unice faลฃฤ de alte rase. Uriaลul de Transilvania se preteazฤ foarte bine pentru creลterea รฎn sistem familial, acesta valorificรขnd foarte bine resturile din bucฤtฤrie, grฤdinฤ, crenguลฃe de pomi ลi gard viu tฤiate primฤvara ลi toamna. Iarba spaลฃiilor verzi este, de asemenea, o sursฤ aproape gratuitฤ de hranฤ pe tot parcursul sezonului cald, din primฤvarฤ pรขnฤ toamna tรขrziu. Corpul este uลor alungit (42-60 cm), elegant ลi puternic. Linia spatelui este simetricฤ ลi rotunjitฤ รฎn partea din spate. Corp cilindric ลi musculos, membre puternice. Se admite o micฤ guลฤ la femelฤ, dar nu este permisฤ la mascul. Coada este alipitฤ de corp, iar gรขtul este scurt. Greutatea minimฤ โ 4.50 kg, greutatea normalฤ โ 6.00 kg, greutatea maximฤ โ 9.00 kg. Blana este de lungime medie cu puf dens, uniform, iar urechile sunt bine acoperite cu pฤr. Lungimea firelor de pฤr la adult este de 3-4 cm. Capul este puternic ลi rotund la masculi; iepuroaicele au trฤsฤturi ceva mai fine. Urechile au o structurฤ groasฤ, de lungime a 3-a parte din lungimea corpului (14-18 cm). Desenul este de culoare รฎnchisฤ ลi acoperฤ nasul pรขnฤ la partea superioarฤ a gurii, urechile, picioarele anterioare, cele posterioare ลi coada (de culoare neagrฤ, havana, albastrฤ sau gri). Desenul urechilor nu se uneลte pe creลtet, iar masca are forma cifrei opt sau de clepsidrฤ, ale cฤrei margini superioare se lฤลฃesc ลi uneori coboarฤ mult peste ambii obraji.
Uriaศul de Transilvania este singura rasฤ de iepure romรขnesc standardizatฤ ศi se aflฤ รฎn acest moment รฎn proces de omologare. Rasa a fost creatฤ de geneticianul clujean Valentin Petrescu-Mag. Acesta ศi-a dorit sฤ creeze prima rasฤ de iepure specificฤ ศฤrii noastre ศi a reuศit sฤ o adapteze la toate condiศiile de trai de aici.
Iepurele de Cluj
Corpul este de lungime mijlocie spre scurt, cu formฤ cilindricฤ, masiv, bine รฎmbrฤcat รฎn musculaturฤ. Membrele sunt scurte, cu osaturฤ finฤ. La femele se admite o salbฤ micฤ. Gรขtul este scurt ลi musculos. Linia spatelui ลi a crupei este bine reliefatฤ, cu coada alipitฤ de corp, purtatฤ รฎn sus. Greutatea minimฤ 3,50 kg, greutatea normalฤ 4,00-4,50 kg, greutatea maximฤ 5,50 kg. Blana este de lungime medie (3 cm) cu puf des ลi uniform, jar bine dezvoltat (puternic). รmpreunฤ, puful ลi cu jarul blฤnii o structurฤ deasฤ, plinฤ. Urechile sunt bine acoperite cu pฤr.
Fenotipul caracteristic a rasei este reprezentat la masculi de un cap puternic, cu fruntea ลi botul lat, iepuroaicele au trฤsฤturi ceva mai fine (conform dimorfismului sexual). Urechile sunt scurte (10-11 cm), carnoase, rotunjite, bine acoperite cu pฤr ลi purtate drepte.
Culoarea de acoperire este gri cenuลie, cu o umbrire neagrฤ. Trebuie sฤ fie de aceaลi tonalitate ลi umbrire, inclusiv pe piept ลi membre. Imediat sub limita blฤniลฃei se aflฤ un strat negru, bine conturat, de 3 mm lฤลฃime. Urechile sunt mฤrginite cu negru, icul de la ceafฤ este mic (maxim 6 cm), format din peri de culoare gri-albฤ. Partea superioarฤ a cozii este neagrฤ, implantatฤ cu peri de culoare gri-albฤ. Partea inferioarฤ a cozii, culoarea de acoperire a burลฃii, partea interioarฤ a membrelor, marginea mandibulei ลi inelele ochilor trebuie sฤ fie albe. Ochii sunt de culoare maro รฎnchisฤ, iar ghearele de culoare maro-neagrฤ.
Culoarea intermediarฤ este gri-albฤ pรขnฤ la albฤ, รฎn lฤลฃime de cca 7 mm ลi iese รฎn evidenลฃฤ datoritฤ straturilor care o delimiteazฤ, sus dunga neagrฤ (voalul) iar jos albastrul รฎnchis al pufului. Cu cรขt delimitarea culorilor este mai netฤ, cu atรขt jocul culorilor este mai strฤlucitor. Puful este pe tot corpul de culoare รฎnchisฤ; burta de culoare albastrฤ-รฎnchisฤ.
Iepurele Secuiesc
Cea de-a treia rasฤ romรขneascฤ, Iepurele secuiesc, s-a nฤscut la Cluj din dorinลฃa tรขnฤrului Rakossy Zsigmond de a face o lucrare de licenลฃฤ ineditฤ. โOriginile Iepurelui Secuiesc dateazฤ รฎncฤ din 2010, cรขnd, ajungรขnd la finalul studiilor univesitare am luat decizia de a-mi รฎntocmi lucrarea de licenลฃฤ la disciplina de Geneticฤ din cadrul Facultฤลฃii de Medicinฤ Veterinarฤ din Cluj-Napoca (Universitatea de ลtiinลฃe Agricole ลi Medicinฤ Veterinarฤ Cluj-Napoca) – mai precis, abordรขnd tema mecanismelor ereditare de transmitere a culorilor la iepurele de casฤ, Oryctolagus cuniculus. Subiectul lucrฤrii de licenลฃฤ consta รฎn crearea ลi consolidarea unei noi culori la iepurele de casฤ, iar materialul biologic care fฤcea subiectul experimentului era o populaลฃie de iepuri comuni (metiลi) pe care le deลฃineam la momentul respectiv. Din cadrul populaลฃiei de bazฤ fฤcea parte un mascul robust de 5 kilograme, cu un fenotip de excepลฃie, de culoare thuringian, purtฤtor de gene olandeze, respectiv cรขteva femele de culoare chinchillaโ.
„Taลฃiiโ sunt Iepurele rustic si Californianul ca rasฤ purฤ. A fost nevoie de mai multe generaลฃii pentru a fixa culoarea. Culoarea se numeste Sallander ลi e o nuanลฃฤ de gri spre albastru. Urecheatul care a rezultat este de talie medie, cu o greutate minimฤ de 4 kilograme ลi greutate maximฤ de 6 kilograme.
Uriasul de Flandra
Este o rasa de iepure domestic recunoscut pentru mฤrimea sa. In limbajul popular sunt denumiti si cunoscuti ca IEPURI BELGIENI.
Aceastฤ rasฤ s-a format รฎn urmฤ cu patru secole รฎn รฎmprejurimile oraศului Ghent din Belgia. รn decursul vremii au existat mai multe pฤreri privind originea acestei rase. S-au vehiculat pฤreri cฤ ar proveni din America, mai precis din Patagonia sau din Europa. Cert este cฤ din scrierile lui Darwin aflฤm cฤ pe la 1555 Ulisse Aldrovandi creศtea la Verona iepuri de patru ori mai mari decรขt cei obiศnuiศi. Deci cel mai sigur este o rasฤ europeanฤ despre care se crede cฤ a provenit din rase locale primitive precum Steenkonijn (iepurele de piatrฤ โ referindu-se la o veche unitate belgianฤ de mฤsurฤ a greutฤศii de o piatrฤ adicฤ de 3,76 kg) ศi rasa patagonianฤ, dispฤrutฤ. Acest iepure patagonian, o rasฤ mare, care a fost crescutฤ รฎn Belgia ศi Franศa, nu are nici o legฤturฤ cu iepurele patagonian din Argentina (Sylvilagus brasiliensis), o specie sฤlbaticฤ cu o greutate de aproximativ 1 kg. Thomas Coatoam afirma cฤ โCea mai veche รฎnregistrare autenticฤ a iepurelui gigant flamand a avut loc รฎn anul 1860โ.
Primele standarde ale rasei au fost formulate la sfรขศitul secolului al XIX-lea. Gigantul flamand este strฤmoศ al multor rase de iepuri din toatฤ lumea, dintre care unul este iepurele belgian, importat รฎn Anglia la mijlocul secolului al XIX-lea. Gigantul flamand a fost importat din Anglia ศi Belgia รฎn America la รฎnceputul anilor 1890.
Datorita marimii sale spectaculoase, este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia, unde s-a organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. Unii sustin ca s-a format din iepurii belgieni in urma unor selectii, altii subscriu la ideea unei mutatii genetice.
Capulย este masiv,urechile lungi 17-20 cm chiar si 22, cu varful rotunjit si purtate in ”V”. Culori : agouti(salbatica) dar poate fi si neagra,cenusiu inchis(cangur),bruna,chinchila,negru.
Prolificitatea medie (nr. de produsi la o fatare) 5-6 pui. Puii cantaresc la nastere 60-70g.
Masculii ating maturitatea sexuala la 9 luni iar femelele la 8 luni.
Limita de greutate este in general de 7 kg , dar exista exemplare ce depasesc 10 kg.
Dinamica greutatii corporale la rasa de iepuri Uriasul Belgian :
Iata 5 lucruri de care nu stiai despre iepurele urias belgian:
Aceasta rasa a aparut inca din secolul 16 in orasul Ghent, Belgia si calatorii englezi au inceput sa spuna povesti despre acesti iepuri uriasi. Iar imediat ce aceste zvonuri au aparat, iepurele urias belgian a inceput sa fie exportat.
Masculii si femelele au forme diferite a capului, iar usurinta in a-ti da seama de o femela este prin barbia marita a acesteia (pentru a-si pastra puii la cald)
Sunt cei mai mari iepuri de rasa, cantarind pana la 10 kg si ajungand pana la lungimea de 74 cm.
Au fost crescuti in special pentru blana si carne, insa in ziua de azi sunt tinuti ca si animale de companie in mare parte, datorita naturii lor docile si traiesc pana la 8-10 ani.
Urechile acestor iepuri au in jur de 20cm, cand sunt tinute in sus, si s-ar putea observa niste inele stralucitoare in jurul ochilor.
Uriaศul German
Iepurele urias german este asemanator cu uriasul englez, ambii avand ca stramos iepurele urias belgian. Cu toate acestea este mai mare si mai greu decat cel englez, este predominant de culoare gri,ย insa poate avea si tente de albastru sau negru. Crescatorii incearca sa dezvolte noi variante de culoare ale rasei urias german. Este foarte linistit atunci cand este tratat corespunzator. Este usor de speriat si uneori reactioneaza prin zgariere sau muscare.
A hrani corect un iepure urias german este secretul unei vieti lungi si sanatoase. Aceasta rasa devine foarte usor obeza daca este hranita cu alimente bogate in calorii. Obezitatea cauzeaza probleme ale incheieturilor, ale inimii si multe altele. Fanul de buna calitate completeaza dieta formata din pelete speciale pentru iepuri. Un alt element important in hrana sunt legumele si fructele proaspete.
In perioada de naparlire este important sa indepartezi blana cazuta pentru a nu fi inhalata. Picioarele din spate au nevoie de ingrijire, mai ales cand se instaleaza artrita, mai mult se va tari decat sa se deplaseze normal. Este predispus la a dezvolta paraziti intestinali sau infectii, in special atunci cand este hranit necorespunzator. Mai este predispus si la spondiloza. In ciuda faptului ca rasele de iepuri mari au o speranta de viata scurta, poate trai pana la varsta de 12 ani, in timp ce uriasul englez traieste doar jumatate din aceasta varsta.ย Are nevoie de mult spatiu pentru miscare pentru a ramane sanatos. Ii place compania altor iepuri, insa acestia nu trebuie sa fie neaparat tot de talie mare, ci de marime normala.ย
Fluturele german (francez)
Titulatura de โfluture francezโ nu este intru-totul corecta. Aceasta rasa nu isi are o origine bine stabilita, multe tari europene contribuind la definitivarea ei. De aceea, in functie de tara in care ne aflam, fluturele poate avea mai multe denumiri: Fluture german, Lorrain (in Olanda) sau Tachete Suisse (patat elventian, Elvetia). In literatura de limba engleza este cunoscut ca si Giant Papillon sau Giant Checkered
Nemtii sunt primii care au standardizat aceasta rasa pe la inceputul secolului XX, de aceea de multe ori il vetiย gasi numit fluture german. Cam in aceeasi perioada si francezii puneau bazele uneo rase de iepuri patati, cu desene bine-definite, insa de dimensiuni ceva mai mici decat ale vecinilor germani.
Fluturele francez/german este un iepure de talie uriasa (giant). Un adult cantareste peste 5 kg, cel mai adesea depasind 6 kg. Femela este sensibil mai masiva decat masculul, cantarind peste 5,4 kg (acesta este minimul admis de standard). Ea prezinta si o gusa mai mult sau mai putin evidenta.
Corpul este elongat si usor arcuit, semanand mult la conformatie cu iepurele de camp. Membrele sunt lungi si zvelte, cu pulpe carnoase. Osatura este medie.
Urechiile sunt mari (obligatoriu de 16- 17 cm), in forma de V, purtate sus.
Blana este de calitate, stralucitoare, cu fire de dimensiune medie (2-3 cm). Este placuta la atingere.
Culorile acceptate sunt fondul alb curat cu marcajele specifice de culoare albastruie sau neagra; desi daca sunt respectate marcajele se accepta si alte nuante.
O calitate importanta a acestui iepure este prolificitate mare. O femela poate da nastere la 11-14 pui. Gestatia dureaza 30-34 de zile. Nu este un iepure pentru incepatori sau copii.ย Este un iepure temperamental, care poate trece usor de la o stare la alta. Nu le place sa le fie atinse urechile, iar uneori pot riposta agresiv (musca).ย Cu toate acestea pot fi animale de companie ideale, daca sunt imblanziti de mici.
Sunt iepuri usor sensibili la temperaturile extreme (ca majoritatea raselor de iepuri). Talia uriasa impune un spatiu de cazare generos. Ideal este a fi crescut intr-un badoc, cu posibilitatea de iesi si afara.
Nu sunt iepuri sensbili la boli, iar alimentatia nu difera de cea a celorlalti iepuri de casa.
Acest iepure de cรขmp (Lepus europeus) are o coadฤ vizibilฤ, neagrฤ deasupra ลi albฤ dedesubt. Urechile cenuศii au o patฤ neagrฤ aproape de vรขrful exterior. Aceastฤ specie a fost introdusฤ din Europa ลi Asia de Vest รฎn multe alte regiuni, ลi se adapteazฤ la pฤduri deschise, tufฤriศuri, terenuri agricole mixte ลi chiar semideศerturi cu arbuศti. Animal cu activitate preponderent nocturna. Lungime: aproximativ 47-56 cm, coada de 8-9 cm, urechi de 12-17 cm. Greutate: 3.5-4 kg. Trupul iepurelui de camp este prelungit, turtit lateral, iar buzele sunt carnoase si mobile. Urechile sunt lungi, sub forma de cornet, codita scurta si ridicata, iar ochii mari si bulbucati.Mustati lungi si tepoase. Picioarele posterioare sunt lungi, cu 5 degete, iar cele anterioare sunt scurte, cu 4 degete si talpi acoperite cu par. Coloritul variaza de la galben- cafeniu cu fire de par suriu pe spate, pana la alburiu pe abdomen si alb curat in zona inferioara a cozii. Varfurile urechilor sunt negre. In general, culoarea face iepurele confundabil cu terenul acoperit de ierburi si frunze uscate, in care se ascunde.Auzul este cel mai dezvoltat simt, mirosul mediocru, iar vazul slab (distinge usor doar obiectele in miscare si pe cele care contrasteaza puternic cu habitatul).Alimentatie: difera in functie de sezon. De toamna pana primavara consuma ierburi uscate, lujeri si coaja de specii lemnoase, fructe, ierburi si fructe suculente. Daca hrana devine deficitara, se retrage in paduri si poate ajunge chiar si in localitati, unde patrunde cu usurinta in gradinile oamenilor. Se hraneste si cu fanuri naturale, lucerna, trifoi sau ovaz, dar si alte furaje. Nocturni ลi solitari, iepurii de cรขmp se adunฤ formรขnd perechi sau grupuri รฎn vederea reproducerii, la sfรขrศitul iernii ลi primฤvara. Atunci se pot declanศa โmeciuri de boxโ รฎntre masculii rivali sau รฎntre femelele nereceptive ลi masculii respinศi. Puii (o generaศie are รฎntre 1 ลi 10) sunt crescuศi รฎn mici adรขncituri, รฎn iarbฤ sau tufiศuri.
Stiati ca
Iepurele ranit si prins scoate un sunet asemanator plansetului de copil?Iepurele traieste prin excelenta in singuratate? Iepuroaicele pazesc puii doar 2 saptamani, cat dureaza alaptarea.
Denumit ลi iepurele de cรขmp ศepos din cauza blฤnii sale aspre, maro-รฎnchis, iepurele de cรขmp cu pฤr aspru trฤieศte รฎn ศinuturile cu iarbฤ รฎnaltฤ, hrฤnindu-se noaptea cu lฤstarii moi ลi cu rฤdฤcinile ierbii.
Are urechi scurte, iar picioarele din spate nu sunt mult mai mari decรขt labele din faศฤ. Nu รฎศi face vizuinฤ, se adฤposteศte รฎn vegetaศia de suprafaศฤ, trฤind singur sau รฎn cupluri femelฤ-mascul. Informaศiile despre reproducere sunt insuficiente, dar se bฤnuieศte cฤ dฤ naศtere la pui puศini pentru o lagomorfฤ, poate 2-5, cu 2 sau eventual 3 generaศii รฎn fiecare an.
Originarฤ din Europa de Sud-Vest ลi din Africa de Nord-Vest, aceastฤ specie a fost introdusฤ รฎn multe alte regiuni ลi a ajuns รฎn unele sฤ fie consideratฤ un dฤunฤtor serios, devastรขnd fermele ลi natura sฤlbaticฤ localฤ.
Femelele cu rang mai mare cuibฤresc in vizuina principalฤ, dar mamele de rang inferior pot sฤpa gฤuri scurte separate pentru puii lor. Traieste in colonii si se hraneste ca si iepurele comun. Atinge maturitatea sexuala la 5-8 luni, activitatea de reproductie incepe in februarie si dureaza pana in octombrie. Gestatia este de 30 de zile, femelele fatand de 4-5 ori/an cate 4-8 pui care se intarca la varsta de o luna. Nou-nฤscuศii sunt neajutoraศi, cu ochii รฎnchiศi, ลi pentru a le ศine de cald, mama lor cฤptuศeศte รฎncฤperea cu iarbฤ uscatฤ, muศchi ลi blanฤ smulsฤ de pe propriul abdomen. Trece sฤ-i alฤpteze numai cรขteva minute pe zi.
Oryctolagus cuniculus
Areal: Europa, N-V Africii, Australia, Noua Zeelandฤ, S. Americii de Sud
รntรขlnit numai pe douฤ mici insule japoneze, printre trฤsฤturile lui distinctive se numฤrฤ blana neagrฤ, botul ascuศit, ochii ลi urechile minuscule ลi membrele scurte, cu unghii lungi, pentru sฤpat vizuini.
Nocturn, se hrฤneศte cu plante de pฤdure: iarbฤ de pampas, tuberculi de cartofi dulci, lฤstari de bambus, nuci ลi scoarศฤ de copac. Se cunosc puศine despre obiceiurile sociale ลi de reproducere, deศi comunicฤ prin sunete ca niศte clicuri. Femela naศte anual douฤ rรขnduri de cรขte 2-3 pui.
Cu arealul limitat la pฤdurile deschise de pini de pe crestele vulcanice din apropierea oraศului Mexico, iepurele de vulcan trฤieศte รฎn grupuri de 2-5 membri. Iepure vulcan ( Romerolagus diazi ), de asemenea , cunoscut sub numele de teporingo sau zacatuche , este un mic iepure care se aflฤ รฎn munศii din Mexic . Este al doilea cel mai mic iepure din lume, al doilea doar dupฤ iepurele pigmeu . Are urechi mici rotunjite, picioare scurte ศi blanฤ scurtฤ ศi groasฤ ศi cรขntฤreศte aproximativ 390-600 g (0,86-1,3 lb). Are o duratฤ de viaศฤ de 7 pรขnฤ la 9 ani. Iepurele vulcan trฤieศte รฎn grupuri de 2 pรขnฤ la 5 animale รฎn vizuini (cuiburi subterane) ศi pe piste printre tufe de iarbฤ. Vizuinele pot avea o lungime de pรขnฤ la 5 m ศi o adรขncime de pรขnฤ la 40 cm. De obicei, existฤ 2 pรขnฤ la 3 tineri pe aศternut, nฤscuศi รฎn vizuini. รn semi-captivitate, totuศi, nu fac vizuini ศi puii se nasc รฎn cuiburi fฤcute รฎn ศesuturile de iarbฤ. Spre deosebire de multe specii de iepuri (ศi asemฤnฤtoare cu pikas ), iepurele vulcanului emite sunete foarte รฎnalte, รฎn loc sฤ-ศi batฤ picioarele pe pฤmรขnt pentru a avertiza ceilalศi iepuri. Este crepuscular ศi este foarte activ รฎn amurg, รฎn zori ศi รฎn toate timpurile. S-a estimat cฤ populaศiile au aproximativ 150-200 de colonii cu o populaศie totalฤ de 1.200 de indivizi pe รฎntreaga lor gamฤ. Iepure vulcan .
Greutatea adultฤ a iepurelui vulcan ajunge pรขnฤ la 500 g. Are blana scurta, densa, care variaza de culoare de la maro la negru. Iepurele este un animal care roade, care se distinge de rozฤtoare prin cele douฤ perechi specializate de incisivi superiori care sunt proiectate pentru roade. Dimensiunea corpului ศi dezvoltarea membrelor posterioare demonstreazฤ modul รฎn care au nevoie de o acoperire de iarbฤ suplimentarฤ pentru evitarea prฤdฤtorilor. Viteza ศi dezvoltarea membrelor posterioare รฎn raport cu mฤrimea corpului lor se coreleazฤ cu necesitatea lor de acศiune de evaziune. Sunt relativ lente ศi vulnerabile รฎn habitate deschise; de aceea, se conforteazฤ รฎn zonele รฎnalte acoperite. De asemenea, au dificultฤศi de reproducere รฎn incinte mici. Iepurii vulcanici au o perioadฤ de gestaศie foarte รฎngustฤ: รฎntr-un studiu, toate femelele au nฤscut รฎntre 39 ศi 41 de zile dupฤ coitus. Acestea creeazฤ piste similare cu cele realizate de rozฤtoarele microtine pentru a-ศi naviga habitatul. Vizuinele sunt formate din grฤmezi dense de iarbฤ, cu o lungime de 5 m ศi o adรขncime de 40 cm. Mฤrimea lor micฤ se referฤ la obiceiurile lor alimentare selective. รncepรขnd din 1987, acestea au fost utilizate รฎntr-o singurฤ parte a cercetฤrii ศtiinศifice. Iepurii vulcani sunt o specie pe cale de dispariศie endemicฤ รฎn Mexic. Mai exact, iepurele este originar din patru vulcani chiar la sud ศi la est de Mexico City, cea mai mare dintre aceste regiuni vulcanice se aflฤ รฎn Parcul Naศional Izta-Popo, alte zone includ vulcanii Chichinautzin ศi Pelado. Raza de acศiune a iepurelui vulcan a fost fragmentatฤ รฎn 16 patch-uri individuale prin tulburฤri umane. Vegetaศia din aceste pete este dominatฤ de pajiศti native ศi include soiuri nearctice ศi neotropicale. Altitudinea acestor pete este รฎntre 2900 ศi 3660 de metri deasupra nivelului mฤrii. Solul este format รฎn principal din Andosol ศi Litosol. Clima localฤ este temperatฤ, subumidฤ ศi are o temperaturฤ medie anualฤ de 11 ยฐ C. Precipitaศiile anuale sunt รฎn medie de aproximativ 1000 milimetri. รn petele care sunt cele mai populate cu iepuri vulcanici, plantele Festuca tolucensus ศi Pinus hartwegii sunt cele mai abundente. Iepurii vulcanici prezintฤ preferinศe puternice pentru tipurile de habitate care sunt clasificate ca pฤduri de pin deschise, pฤduri de pin deschis ศi pฤdure de pin de arin mixt. Activitatea umanฤ din zonฤ a avut un impact mare asupra habitatului preferat al iepurelui vulcan. Oamenii au fragmentat habitatul iepurilor prin construirea de autostrฤzi, agriculturฤ, รฎmpฤdurire (adicฤ plantarea copacilor acolo unde nu le aparศin) ศi lipsa unor practici solide de foc ศi pฤศunat. Fragmentarea ecologicฤ a fost cauzatฤ de discontinuitatea mediului. Iepurii vulcanici se gฤsesc frecvent la altitudini mai mari. Aproape 71% dintre iepurii vulcanici se gฤsesc รฎn pฤduri de pini, pฤduri de arin ศi pajiศti. R. diazi este un animal care roade, care se distinge de rozฤtoare prin cele douฤ perechi de incisivi superiori specializaศi, care sunt proiectate pentru roade. Iepurii vulcanici sunt mai abundenศi รฎn apropierea ierburilor รฎnalte ศi dense ศi a vegetaศiei groase ศi sunt afectaศi negativ de tulburฤri de mediu antropogene, cum ar fi tฤierea ศi arderea. Un studiu privind efectele schimbฤrilor climatice asupra metapopulaศiilor de iepuri vulcanici a concluzionat cฤ fluctuaศiile climatice au afectat cel mai mult iepurii la marginea zonei lor de trai. Raza de acศiune a iepurelui vulcanic cuprinde maximum 280 km 2 de pajiศti รฎn zone ridicate din Centura neovolcanicฤ trans-mexicanฤ. Ultima observare neconfirmatฤ a speciei la Nevado de Toluca (unde nu a fost documentatฤ istoric nicio colonie permanentฤ) a avut loc รฎn august 2003 cรขnd se presupune cฤ a fost observat un iepure vulcanic. Cu toate acestea, din 1987, cercetฤrile efectuate de Hoth ศi colab., รn ceea ce priveศte distribuศia iepurelui vulcanic, nu au gฤsit deja รฎnregistrฤri ale acestei specii รฎn Nevado de Toluca, inclusiv site-ul รฎn care Tikul รlvarez (IPN) a colectat un specimen รฎn 1975 ( Nevado de Toluca, 4 km S, 2 km V Raรญces, 3350 msl). Cu toate acestea, deศi nu a fost documentatฤ nicio colonie permanentฤ รฎn Nevado de Toluca, iepurele vulcan a fost declarat โdispฤrutโ รฎn aceastฤ porศiune din aria sa รฎn 2018; populaศiile existฤ รฎn alte pฤrศi ale centurii vulcanice trans-mexicane ศi รฎn captivitate. Datoritฤ celor de mai sus, Uniunea Internaศionalฤ pentru Conservarea Naturii (Red Data Book, IUCN 2019), nu mai menศioneazฤ Nevado de Toluca ca un sit actual sau potenศial pentru distribuศia acestei specii. Managementul habitatelor Grupul de specialiศti IUCN / SSC Lagomorph a creat un plan de acศiune pentru acest iepure, care se concentreazฤ asupra necesitฤศii de a gestiona arderea ศi pฤศunatul excesiv al habitatelor sale Zacatรณn ศi de a pune รฎn aplicare legile care interzic vรขnฤtoarea, capturarea ศi vรขnzarea acestuia. Au fost recomandate studii despre aria geograficฤ a iepurelui vulcan, rolul รฎn habitatul sฤu, dinamica populaศiei ศi istoria evoluศiei. รn plus, sunt necesare restaurarea habitatului ศi stabilirea coridoarelor Zacatรณn pentru a lega zonele centrale ale habitatului.
Iepurele vulcan se hrฤneศte รฎn principal cu ierburi, cum ar fi Festuca amplissima , Muhlenbergia macroura , Stipa ichu ศi Eryngium rosei . Iepurii folosesc, de asemenea, aceste plante ca acoperire pentru a se ascunde de prฤdฤtori. S- a constatat cฤ M. macroura se aflฤ รฎn 89% din peletele iepurilor vulcanici, sugerรขnd cฤ aceasta este baza dietei lor, dar de fapt nu asigurฤ necesarul necesar de energie ศi proteine โโal iepurilor. Suplimentรขndu-ศi dieta cu alte 15 forme de viaศฤ a plantelor, iepurii vulcan pot obศine nutriศia necesarฤ. Alte specii de plante care sunt, de asemenea, responsabile pentru susศinerea iepurelui vulcan sunt Muhlenbergia quadidentata , Pinus hartwegii , F. tolucensis , P. hartwegeii . Iepurii vulcanici consumฤ, de asemenea, frunze, frunziศ ศi flori fฤrฤ discriminare รฎn condiศii proaste, deoarece pierderea habitatului a eliminat o mare parte din sursele lor de hranฤ. De fapt, achiziศia de proteine โโeste principalul factor limitativ asupra mฤrimii populaศiilor fiecฤruia dintre cei patru vulcani pe care se aflฤ specia. Studiile aratฤ cฤ mulศi indivizi din populaศie suferฤ de slฤbire gravฤ ศi de foame. Schimbฤrile sezoniere afecteazฤ, de asemenea, dieta iepurelui vulcan. Ierburile pe care le consumฤ รฎn mod normal sunt abundente รฎn timpul anotimpurilor umede. รn timpul sezonului uscat, iepurele vulcan se sฤrbฤtoreศte pe arbuศti ศi copaci mici, precum ศi alte plante lemnoase. รn timpul plantelor de iarnฤ, aceste plante lemnoase reprezintฤ cea mai mare parte a dietei lor, precum ศi materialul principal de construcศie pentru cuiburile lor.
รntotdeauna asociat cu apa, รฎn mlaศtini, mici estuare ลi iazuri, iepurele de mlaศtinฤ are blana neagrฤ pรขnฤ la maro-ruginie. รnoatฤ bine ลi fฤrฤ greutate, รฎn special dacฤ este รฎn pericol, ลi se hrฤneศte ziua sau noaptea cu rogoz, trestie ลi alte plante acvatice, inclusiv bambuศi de mlaศtinฤ (Arundinaria).
Are un aspect asemanator celorlalte specii de iepuri, cu lungimea corpului de 45-55 cm si greutatea de 1,5-2,5 kg. Capul este destul de mic, urechile sunt alungite dar nu foarte lungi, coada este strufoasa, lunga de 4-7,4 cm. Corpul sau este acoperit de blana moale si deasa, in nuante de culori maronii, ruginii sau gri spre negru pe partea dorsala, albicioasa pe partea ventrala si la gat, cu inele cafenii-deschis in jurul ochilor. Membrele posterioare sunt mai mari si mai robuste decat cele anterioare, toate se termina cu labe usoare, acoperite de blanita roscata, cu degete prevazute cu gheare ascutite. Ochii sunt mari, rotunzi cu irisul de culoare inchisa, acuitatea vizuala este bine dezvoltata. De asemenea are si simturile auditiv si olfactiv foarte bine dezvoltate.
Iepurele de mlastina este o specie activa atat ziua cat si noaptea, traieste in grupuri de de cateva exemplare, in general grupuri familiare alacatuite din mascul, femela si puii lor. Este un foarte bun scufundator si inotator. Cand este in pericol, se refugiaza in apa si tine doar nasul afara pentru a respira, sau fuge rapid si se ascunde in vizuina in desisul padurii. Trฤieศte รฎn grupuri mici, de obicei controlate de un mascul teritorial dominant, ลi รฎศi construieศte un cuib deasupra solului, din tulpini ลi lujeri de plante. Hrana sa este alcatuita din rogoz, trestie, lujeri si alte plante care cresc in habitatul sau natural. In zilele reci ploioase se adaposteste in vizuina, in scorburi de coapci sau in interiorul bustenilor tubulari culcati la pamant.
In perioada de imperechere masculii sunt agresivi intre ei, isi apara teritoriul delimitat prin excremente de intrusi si se lupta pentru imperecherea cu femelele, ajungand sa-si provoace cu dintii si ghearele rani foarte grave. La aceasta specie dupa o perioada de gestatie de 40 de zile femela naste de obicei 3 pui pe care ii adaposteste intr-o vizuina captusita cu smocuri de par din blana sa si ii ingrijeste cu sau fara ajutorul masculului. Puii au corpul inca la inceput acoperit cu blanita si deschid ochii dupa putine zile.
Iepurele de mlastina face parte din ordinul Lagomorpha, familia Leporidae si are denumirea stiintifica de Sylvilagus aquaticus. Nu este o specie in pericol de disparitie.
Asa cum iti sugereaza si numele, este un iepure mic si foarte docil. Despre el poti spune fara sa gresesti si fara niun pic de rautate ca este mic si indesat ca un gogosar umplut. Capul lui este rotund, cu o osatura destul de larga insa. Gatul aproape ca nu i se vede. Cel mai mic iepure de vizuinฤ, aceastฤ specie adaptatฤ la zonele aride sapฤ o reศea amplฤ de vizuini ลi se hrฤneศte cu pelin mare ลi cu alte plante รฎnrudite. Blana lungฤ, mฤtฤsoasฤ de pe spate este cenuศie iarna ลi maro vara; abdomenul este alburiu.
Se cunosc puศine detalii despre reproducere: gestaศia poate fi de 26-28 de zile. Fatฤ anual de 3 ori cรขte 4-8 pui.
Iepurele arctic sau polar (uneori confundat cu o specie asemฤnฤtoare, ลi ea albฤ iarna, iepurele american, Lepus americanus) este o adevฤratฤ specie de tundrฤ. Poate supravieศui รฎntr-un habitat deschis, fฤrฤ copaci, รฎn timpul lungii ierni. Locurile preferate sunt aflorimentele stรขncoase sau pantele colinelor cu crฤpฤturi ลi fisuri pentru adฤposturi.
Este o specie adaptata in mare masura la habitatul rece, montan. In trecut era considerata a fi o subspecie a iepurelui montan, insa oamenii de stiinta au decis ca trebuie privita ca o specie separata.
Acest animal supravietuieste conditiilor aspre de mediu datorita blanii sale dese si a modului de viata – isi construieste gropi sub pamant sau sub zapada pentru a dormi si pentru a se incalzi. Lepus arcticus are un aspect foarte asemanator iepurilor obisnuiti, cu deosebirea ca are urechile mai lungi, poate fi mai inalt si rezista la temperaturi ridicate. In medie masoara intre 55 si 70 cm lungime si poate ajunge la o greutate de 5,5 kilograme.
Iepurii din aceasta specie calatoresc uneori in grupuri, indivizii stangandu-se laolalta intr-un numar foarte mare, insa, de regula, pot fi intalniti singuri. In unele cazuri au mai mult de un partener.
Iepurele polar poate alerga cu 65 kilometri pe ora, principalul sau dusman natural fiind lupul arctic. Este distribuit in regiunile de tundra ale Groenlandei in majoritatea zonelor de nord ale Canadei si Alaskai. La fel ca si cocosul polar (Lagopus muta), iepurele arctic prezinta un camuflaj sezonier. In nordul indepartat, blana iepurelui, cu exceptia urechilor care au varful negru, devine in intregime alba iarna, pentru a se confunda cu zapada; in timpul lunilor de vara, capul si corpul animalului sunt acoperite de o blana de culoare brun-cenusie, la fel ca terenul si rocile, in timp ce picioarele raman albe.
Se hraneste in principal cu plante de padure, dar poate consuma si muguri, boboase, frunze sau iarba. La inceputul verii consuma ochii soricelului (o planta arctica). Are un simt al mirosului foarte dezvoltat.
Blana deasฤ de iarnฤ a iepurelui arctic este de un alb aproape pur, cu vรขrfurile urechilor negre. Aceasta asigurฤ atรขt cฤldurฤ, cรขt ลi camuflaj pe zฤpadฤ ลi gheaศฤ. รn majoritatea regiunilor, nฤpรขrlirea de primฤvarฤ determinฤ apariศia blฤnii maronii-cenuศii de varฤ, deศi รฎn unele zone aceasta este, de asemenea, albฤ. Momentul nฤpรขrlirii depinde de numฤrul de ore ale zilei, detectat de ochi ลi apoi controlat prin intermediul sistemului hormonal (endocrin) al corpului.
Un rรขnd de pui are รฎntre 1 ลi 8, cu cรขte 3 fฤtฤri pe an. Iepurii tineri (vฤtui) stau รฎn cuib, o groapฤ รฎn apropierea stรขncilor, cฤptuศit cu iarbฤ, muศchi ลi blanฤ. Mama รฎi viziteazฤ pentru a-i alฤpta numai 2 minute la fiecare 18 ore.
Urechile uriaศe (de pรขnฤ la 15 cm) ale acestui iepure de cรขmp zvelt, cu picioare lungi, detecteazฤ cele mai slabe zgomote ale animalelor de pradฤ ลi eliminฤ excesul de cฤldurฤ din corp รฎn verile toride din habitatul sฤu รฎn general arid.
Este un iepure de cรขmp, nu trฤieลte sub pฤmรขnt ลi preferฤ sฤ fugฤ de prฤdฤtori รฎn loc sฤ se ascundฤ รฎntr-o vizuinฤ. Are corp flexibil, musculos ลi picioarele posterioare sunt lungi ลi puternice, acลฃionรขnd ca niลte arcuri, astfel cฤ iepurele aleargฤ cu mare vitezฤ ลi accelereazฤ repede รฎncฤ de la รฎnceputul goanei.
Iepurii de California sunt foarte rฤspรขndiลฃi รฎn regiuni semiaride, cu tufiลuri de Artemisia ลi creozot ลi alte tufฤriลuri deschise. Ei evitฤ cฤldura fiind activi mai mult noaptea. รn mod neobiลnuit pentru iepurii de cรขmp, ocazional รฎลi fac vizuini pentru a scฤpa de cฤldura รฎn exces.
Femelele fatฤ 3-5 pui (vฤtui), cu blanฤ, ochii deschiลi ลi activi curรขnd dupฤ ce se nasc. Femelele se pot reproduce ลi sub un an, dar rata mortalitฤลฃii este mare โ animale de la pume ลi coioลฃi, la ulii ลi ลerpi cu clopoลฃei mฤnรขncฤ iepuri. รn condiลฃii favorabile, numฤrul lor creลte repede, dar scade imediat ce hrana se รฎmpuลฃineazฤ.
Preferฤ iarba suculentฤ, dar poate supravieศui rozรขnd crenguศe lemnoase รฎn timpul iernii sau al secetelor. Una dintre cele mai rapide lagomorfe, poate alerga cu 56 km/h. Ritualul complex de curtare presupune sฤrituri, alergฤri ลi lupte.
Pisicile au cรขศtigat inimile oamenilor, รฎncฤ de cรขnd au fost domesticite รฎn Egiptul Antic, pรขnฤ รฎn zilele noastre, cรขnd fac mii de vizualizฤri pe internet. Pisica este considerat un animal sacru, divin, iar, nu de puศine ori, felinele โprofitฤโ de acest atu. Minunatele feline sunt obiศnuite sฤ fie venerate chiar ศi รฎn ziua de astฤzi, iar iubitorii de animale sunt dispuศi sฤ plฤteascฤ sume impresionante pentru achiziศionarea ศi creศterea celor mai rare ศi valoroase rase. รn continuare, vฤ prezentฤm un top al celor mai scumpe rase de pisici din lume, din care sฤ alegeศi un suflet care sฤ vฤ bucure.
Legฤturile dintre oameni ลi animale sunt de multe ori mai profunde decรขt cele care ne conecteazฤ cu unii dintre semenii noลtri. Nu รฎntรขmplฤtor au existat cazuri รฎn care vieลฃile unor oameni au fost salvate de animalele de companie, iar รฎn alte cazuri de sฤlbฤticiuni.
Alaturi de vasta colectie de povesti de groaza despre atacurile unor animale feroce asupra fiintelor umane, sta colectia la fel de impresionanta de relatari ale unor cazuri in care animalele s-au repezit in ajutorul oamenilor, salvandu-i de mutilare sau moarte.
Aici aveti doar cateva din nenumaratele cazuri in care oamenii au fost salvati de necuvantatoare.
Intr-o zi din vara anului 1996 la gradina zoologica Brookfield Ilinois, din apropiere de Chicago, un baietel de trei ani a cazut peste parapetul de beton al incintei care adapostea grupul de gorile si a ramas nemiscat la poalele zidului.
Una dintre masivele primate, o femela in varsta de 8 ani, pe nume Binti Jua, s-a apropiat, l-a ridicat si, ferindu-l de apropierea curioasa a celorlalte gorile, l-a dus in apropierea unei porti de acces si l-a tinut langa ea timp de cateva minute bune, pana cand ingrijitorii au patruns in incinta si l-au luat.
In vara anului 2009, o tanara chinezoaica in varsta de 26 de ani, Yang Yun, participa la o competie de scufundari libere (fara nici un fel de echipament) intr-un bazin adanc de 6 metri, plin cu apa foarte rece, la o temperatura echivalenta celei din apele oceanului arctic. Actiunea se petrecea la Polar Land, un parc zoologic cu specific arctic, in orasul Harbin, din nord-estul Chinei. Participantii la competitia faceau scufundari in tovarasia unor delfini beluga care, spre deosebire de oameni, sunt bine adaptati temperaturilor polare. Pentru oameni, scufundarile in apa foarte rece sunt incercari grele, care forteaza oragnismul sa se adaptaze dincolo de limitele sale firesti.
Yang Yun a platit pretul indraznelii sale: la un moment dat, picioarele i-au fost paralizate de carcei. A inceput sa se duca la fund si ar fi murit inecata, daca unul dintre delfinii beluga n-ar fi apucat-o de glezna, impingand-o pur si simplu la suprafata apei si salvandu-i astfel viata.
Daca in apropierea delfinilor oamenii ajung mai rar, in schimb, cainii le sunt mult mai des prin preajma. Astazi exista caini special antrenati pentru a-i insoti pe nevazatori, pentru a recunoaste simptomele unui atac de panica si a reactiona corespunzator sau chiar caini dresati pentru a afectua apeluri de urgenta atunci cand stapanul are, de pilda, o criza de epilepsie. Sunt exemple care spun mult despre marea capacitate de invatare a acestor animale.
Insa e si mai impresionant cand ajutorul vine din partea unor animale neantrenate, pur si simplu ca o expresie a dorintei de a ajuta un om aflat intr-o situatie dificila.
Eroi cu patru labe
In general, animalele de orice fel isi dau seama cand le ameninta un pericol si au reactii instinctuale de aparare. Dar ca sa sesizeze ca un individ din alta specie โ in speta, un om e in primejdie, sa evaluze situatia si sa gaseasca o solutie potrivita, chiar cu riscul de a fi ranite ele insele, pentru asa ceva e nevoie de un grad inalt de dezvoltare cerebrala si de inteligenta. Nu intamplator, animalele care sar in ajutorul oamenilor fac parte din specii de mamifere evoluate: cainii, pisicile, delfinii, maimutele antropoideโฆ
Iata, in final, inca doua exemple care au ca eroi cele mai obisnuite animale de casa care arata in ce masura se leaga animalele de oameni si ce sunt in stare sa faca pentru a le veni in ajutor.
Astfel,o pisica a devenit celebra dupa ce si-a aparat stapanul care, din cauza unor probleme ale coloanei vertebrale, isi petrecea mult timp in scaunul cu rotile โ de un talhar aparut din senin si care a incercat sa-i fure laptopul. S-a intamplat in SUA, eroul intamplarii fiind Unshkins, motanul lui Peter Choyce (victima atacului). Cand agresorul l-a pocnit pe Choyce peste fata si i-a smuls laptopul, s-a trezit la randul sau, „pocnit” peste fata de labele motanului inversunat, care l-a zgariat zdravan, umplandu-l de sange si facandu-l sa bata in retragere.
Desi laptopul s-a stricat in timpul scurtei incaierari, fapta vitejeasca a lui Unshkins n-a ramas neapreciata, iar exemplul sau de devotament a strans si mai mult legaturile dintre el si stapanul sau.
Cateodata, animalele isi risca viata pentru a o salva pe cea a โmembrilor umaniโ ai haitei, cum ii considera ei. Cainele din videoclipul de mai jos, prins intr-un incendiu, nici nu s-a gandit sa fuga inainte de a-l salva pe baietelul de 4 ani al familiei. Micul Ivan Saul dormea adanc atunci cand casa a fost cuprinsa de flacari si ar fi pierit cu siguranta daca n-ar fi fost desteptat din somn de latratul insistent al cainelui Rosco. Baietelul a reusit sa iasa din casa nevatamat, in schimb cainele s-a ales cu arsuri pe 30% din suprafata corpului, pana sa fie salvat de pompieri si dus la spital. Cu ingrijiri atente, a supravietuit. Intamplarea s-a petrecut in Mexic, in vara anului 2009, la numai doua saptamani dupa ce cainele isi facuse aparitia in gospodaria cu pricina.
Cฤลฃeluลa din judeลฃul Dolj care a salvat in 2018 viaลฃa stฤpรขnului ei, un copil de ลase ani, a impresionat mii de oameni. Printre ei, voluntarii unei asociaลฃii de protecลฃie a animalelor, care au vrut sฤ facฤ un gest frumos pentru ea. au dus cฤลฃeluลa la un cabinet veterinar din Craiova, unde medicii au sterilizat-o ลi vaccinat-o gratuit. Cฤลฃeluลa a devenit celebrฤ dupฤ ce, o noapte รฎntreagฤ, l-a รฎncฤlzit cu trupul ei pe micul ei stฤpรขn, dispฤrut de acasฤ.
Bฤiatul a fost gฤsit dupฤ 24 de ore de cฤutฤri, speriat ลi fฤrฤ haine pe el. A supravieลฃuit o noapte รฎntreagฤ sub cerul liber doar pentru cฤ animalul devotat l-a รฎncฤlzit cu trupul sฤu.
Mulลฃi oameni s-au oferit sฤ adopte cฤลฃeluลa-eroinฤ, รฎnsฤ stฤpรขnii ei au refuzat categoric sฤ renunลฃe la ea. Fetiลฃa fiind foarte ataลatฤ de micul ei stฤpรขn.
Janina Dumitraลcu โ voluntar la Asociaลฃia de protecลฃia animalelor: โEste un exemplu cฤ nu toลฃi cรขinii sunt rฤi, ea este un exemplu cฤ ei, de fapt, sunt prietenii noลtri, ei trฤiesc pentru noiโ.
Lhasa, o cฤลฃeluลฤ de trei ani din Los Angeles, ลi-a salvat stฤpรขnul de la o moarte sigurฤ, dar cu preลฃul propriei vieลฃi. รn timpul concediului de varฤ din 2019, Lars ลi animalul sฤu de companie se plimbau รฎntr-o pฤdure din Idaho, fฤrฤ sฤ bฤnuiascฤ ce urma sฤ se รฎntรขmple. โPe cรขnd ieลisem dintr-un luminiล ลi ne รฎnfundam รฎn pฤdure, am auzit un soi de mรขrรขit care mi-a รฎngheลฃat sรขngele รฎn vene, iar รฎn urmฤtoarea secundฤ am fost atacat. N-am relizat ce se รฎntรขmplฤ, am simลฃit doar un ลuvoi fierbinte pe faลฃฤ ลi o durere de nedescris. Era sรขngele meu care-mi curgea ลuvoaie, dupฤ ce puma ลi-a รฎnfipt ghearele รฎn faลฃa mea รฎn timp ce รฎncerca sฤ obลฃinฤ acces la gรขtul meuโ, a povestit americanul. รn acel moment, Lhasa a intervenit cu curaj ลi chiar dacฤ era jumฤtate cรขt agresoarea stฤpรขnului sฤu, a atacat. A urmat o luptฤ scurtฤ, dar care lui Lars i s-a pฤrut o eternitate, iar cฤลฃeluลa a reuลit surprinzฤtor sฤ punฤ pe fugฤ fiara. รnsฤ preลฃul a fost scump. Douฤ zile mai tรขrziu, Lhasa murea pe masa unui veterinar, dupฤ mai multe operaลฃii, din cauza rฤnilor care s-au dovedit mult prea grave.
รn noaptea de Revelion, Bob, un bฤrbat de 64 de ani din Petoskey, Michigan, a decis sฤ iasฤ afarฤ pentru a aduce lemne pentru foc. รmbrฤcat doar รฎntr-o bluzฤ, o pereche de pantaloni ลi papuci รฎn picioare, bฤrbatul a alunecat pe gheaลฃฤ ลi din cauza loviturii nu a mai putut sฤ se miลte, noteazฤ Oddity Central.
Bฤrbatul a รฎnceput sฤ strige dupฤ ajutor, dar casa vecinului sฤu se afla la aproape jumฤtate de kilometru depฤrtare, la aceea orฤ nefiind cineva care ar fi putut sฤ-l ajute. Din fericire, cรขinele sฤu รฎn vรขrstฤ de cinci ani a venit sฤ-l ajute.ย
,,Am ลฃipat dupฤ ajutor, dar vecinul se afla la o distanลฃฤ mare de casa mea. Pรขnฤ dimineaลฃฤ mi-am pierdut vocea aproape total, dar Kelsey (cรขinele) nu a รฎncetat sฤ latre. A lฤtrat dupฤ ajutor ลi nu a plecat de lรขngฤ mine, mi-a ลฃinut de cald ลi m-a ลฃinut treaz,โ spune Bob.
Bฤrbatul a rฤmas paralizat รฎn zฤpadฤ pentru aproximativ 20 de ore la o temperaturฤ de -4 grade Celsius. Kelsey a fฤcut tot posibilul ca bฤrbatul sฤ rฤmรขnฤ รฎn viaลฃฤ, inclusiv s-a aลezat pe pieptul lui pentru a-i ลฃine de cald. Dupฤ 19 ore, Bob ลi-a pierdut cunoลtinลฃa, dar Kelsey a continuat sฤ latre ลi sฤ urle dupฤ ajutor.ย
รn ciuda eforturilor cรขinelui, Bob ar fi รฎngheลฃat รฎn zฤpadฤ dacฤ vecinul sฤu Rick nu ar fi auzit urletele disperate ale cรขinelui. Bฤrbatul a fost gฤsit la 6: 30 p.m. รฎn ziua anului nou ลi a fost dus la spital. Leziunile la coloanฤ pot rezulta รฎn paralizie permanentฤ, dar Bob a avut noroc, รฎnainte de operaลฃie acesta a fost avertizat cฤ s-ar putea sฤ nu mai poatฤ meargฤ, dar รฎn dimineaลฃa urmฤtoare acesta a reuลit sฤ-ลi miลte braลฃele ลi picioarele.
Bob ลi Kelsey sunt de nedespฤrลฃit, ei rฤmรขn รฎmpreunฤ chiar ลi atunci cรขnd bฤrbatul merge la cumpฤrฤturi.
Cea mai prietenoasฤ vulpe din Retezat trฤieลte รฎn vecinฤtatea Lacului Bucura, รฎntr-o vizuinฤ aflatฤ la peste 2.000 de metri altitudine, un loc pe care, iarna, puลฃini turiลti รฎl viziteazฤ. Cei care urcฤ spre lacul glaciar รฎnconjurat de vรขrfurile masivului Retezat au ลanse mari sฤ fie รฎntรขmpinaลฃi de Bella, animalul sฤlbatic ce nu ezitฤ sฤ รฎลi arate afecลฃiunea faลฃฤ de oamenii muntelui. Emil Paco, un hunedorean pasionat de drumeลฃiile montane, a ajuns pe malul lacului รฎngheลฃat ลi a realizat cรขteva filmuleลฃe รฎn care aratฤ cum a decurs รฎntรขlnirea neobiลnuitฤ cu vulpea. Bella s-a apropiat repede de cฤlฤtorul din Retezat, iar Emil a รฎmpฤrลฃit proviziile cu ea: o porลฃie de pateu pe care vulpea a รฎnhฤลฃat-o imediat. โรลi are vizuina รฎn apropierea Refugiului Salvamont de la Lacul Bucura, din Retezat, ลi este foarte prietenoasฤ cu turiลtii care ajung รฎn zonฤ, pentru cฤ ลtie cฤ primeลte de mรขncareโ, a povestit hunedoreanul. ลi alลฃi cฤlฤtori รฎn Retezat au รฎntรขlnit-o pe Bella ลi au rฤmas impresionaลฃi de afecลฃiunea pe care aceasta le-a arฤtat-o. โStฤ la cinci โ zece metri de tine, รฎn fund, ca ลi un cฤลฃel, ลi aลteaptฤ sฤ รฎi dai mรขncare sau sฤ o chemi. Este periculos sฤ o atingi, pentru cฤ e un animal sฤlbaticโ, a relatat Lucian Ignat, unul dintre cei care au รฎntรขlnit-o. De trei ani, vulpea Bella poate fi vฤzutฤ รฎn preajma Lacului Bucura, iar uneori รฎi urmeazฤ pe turiลti pe traseele montane.
Akita Inu este nativ insulei Honshu din regiunea Akita din Japonia unde a ramas neschimbat de secole. Akita Inu este considerat un caine national japonez si este una din cele sapte rase considerate monument al naturii. Rasa a fost utilizata in multe domenii, inclusiv in potilie si armata, paza (pentru guvern si civili), caine de lupta, caine de vanatoare (ursi, caprioare, etc) sau caine de sanie.
Akita Inu este un caine de vanatoare versatil capabil sa vaneze in conditii meteorologice nefavorabile. Muscatura lui atent controlata l-a recomandat si in vanatoarea de pasari. Este considerat un caine sacru si aducator de noroc in Japonia, facandu-se mici statuete cu el.
Dupa al 2-lea razboi mondial acesta a ajuns si in America. Acum exista doua tipuri de Akita, rasa originala Akita Inu japoneza si rasa Akita americana. Dimensiunile cainelui american sunt diferite de cele ale cainelui japonez. In japonia si il munte tari Akita Inu si Akita sunt considerate doua rase diferite, iar in Canada si SUA este considerate o singura rasa. Akita japonez este mai putin intalnit decat Akita american.
Hrana Akita
Una din primele preocupari, cand vorbim despre rasa akita, este dieta. Daca dieta nu este corecta poate ridica probleme de sanatate cainelui, acesta poate avea probleme gastrice sau balonari deloc placute. Stomacul cainelui nu functioneaza si nu este identic cu cel al omului motiv pentru care cainele are nevoie de o dieta diferita. Balonarile neplacute la inceput duc la un discomfort mare care se transforma in dureri si in cele din urma la moartea cainelui. Cu cat aceasta problema inainteaza si este tratata mai tarziu poate duce la interventie chirurgicala.
Pentru problemele gastrice s-a stabilit un set de vitamine si substante nutritive doar pentru aceasta rasa. Daca animalul refuza sa manance nu-l fortati, cel mai bine este sa fie consultat un veterinar. Presupunand ca problemele de mai sus nu ar exista sa trecem la hrana efectiva a cainelui. El trebuie in general hranit de doua ori pe zi cu mancare proaspata cu cat mai putini conservanti si E-uri. O dieta bazata pe carne si proteine de inalta caitate este recomandata. Exista unele exemplace care nu favorizeaza carnea de peste dar e bine de stiut ca stomacul lor digera foarte bine carnea de peste.
El poate fi introdus treptat in alimentatie pentru ca animalul sa se poata obisnui cu gustul. Mult timp aceasta rasa a consumat mari cantitati de orez, acesta este de asemenea recomandat. Alte pot fi: varza, fasole verde, carne de porc, cartofi, vanat, carnea de pui (introdusa treptat). Este bine sa evitati porumbul si carnea de vita. O alta problema este obezitatea. Alimentele procesate si produsele alimentare care contin conservanti si saruri ar trebui evitate. Luarea in greutate a animalului poate duce la slabirea tendoanelor, urmate de alte probleme de sanatate.
Este un caine masiv, echilibrat cu craniul plat intre urechi. Are falci puternice si late. Nasul este mare si negru. Urechile caracteristice rasei sunt mici in raport cu, si anume, capul mare, sunt late la baza, de forma triunghiulara, usor rotunjite la varf. Are dinti puternici cu muscatura in foarfeca. Gatul gros, musculos, relativ scurt se sprijina pe umeri.
Picioarele bine articulate se termina cu pernite groase. Blana este deasa si moale, pe cap si urechi este mai scurta, exceptie face coada unde parul este cel mai lung. Culorile sunt clare si stralucitoare. Este vioi si puternic. Inaltimea variaza de la 60-70 cm. Femelele sunt ceva mai mici. Greutatea variaza intre 35-55 kg.
Comportament Akita
Akita este un caine docil, inteligent, curajos si neinfricat. Este atent si foarte afectuos cu familia sa. Uneori spontan, are nevoie de un stapan autoritar, altfel poate deveni agresiv cu alte animale. Are nevoie de exercitii zilnice regulate pentru a ramane in forma. Plimbarile lungi in aer liber ii sunt pe plac.
Blana are nevoie de ingrijire periodic. Un periaj periodic ii face placere mai ales daca este invatat de mic cu el. Astfel este evitata caderea parului prin toata casa daca este crescut in apartament. Aceasta rasa naparleste de doua ori pe an.
Dresaj Akita
Dresajul trebuie sa fie ferm si este recomandat sa se faca cand acesta este pui. Instinctiv ei incearca sa fie lideri, este un lucru specific rasei. Cand va hotarati sa achizitionati un akita este bine sa va impuneti de la inceput sa se stie cine este liderul. Ei considera ca in grup ierarhia este bine definita.
Daca i se da sansa sa considere ca el este liderul atunci va incepe sa devina posesiv si pot aparea probleme de comportament. Considerat un caine de prima clasa in Japonia, femeile japoneze isi lasa copiii in grija lor.
Sunt extrem de loiali, insa trebuiesc supravegheati cand sunt lasati cu alte animale sau copii mici. Desi este o rasa docila si toleranta cu copii din familie, daca nu sunt invatati ca toti membrii familiei sunt stapani, cand ceva nu ii convine se poate impune prin muscatura.
Aceste lucruri depind de calitatea dresajului. Pentru a dresa un akita este nevoie de rabdare si intelegere, cainele tinde sa se plictiseasca repede. Este bine de stiut ca Akita Inu latra, ca orice caine, dar nu excesiv.
Se poate adapta la viata de apartament daca este scos zilnic afara pentru a-si consuma energia si a face miscare. Este un caine moderat din punct de vedere al energiei. Daca ar fi dupa el ar prefera viata la curte.
Boli Akita
Cainii din rasa akita sunt predispusi la displazia de sold. Pot avea probleme cu tiroida si probleme ale pielii si uneori ale ochilor. S-au semnalat si probleme la rotula.
Alte nume: German Boxer, Deutscher Boxer, Boxer dog
Origine
Rasa Boxer este parte a grupului molosoid (caini cu cap masiv, de tip rotund sau cubic, bot relativ scurt, buze groase si lungi, stop remarcabil si corp masiv, puternic), creata in Germania la sfarsitul anilor 1800 din Bullenbeisser (rasa descendenta din Mastiff, astazi disparuta) si buldogii adusi din Marea Britanie. Bullenbeisserii erau folositi in cadrul vanatorilor de ursi, mistreti si cerbi, avand rolul de a retine prada pana la sosirea vanatorilor.
Mai tarziu, cand au fost preferati cainii mai rapizi, un Bullenbaisser de talie mai mica a fost obtinut in regiunea Brabant din nordul Belgiei. Este un fapt unanim acceptat ca Bullenbeisser Brabanter este stramosul direct al Boxerului de astazi.
In anul 1984, trei germani: Roberth, Konig si Hopner, au hotarat sa fixeze rasa si sa o expuna la un spectacol canin. Lucrul acesta s-a realizat in 1985, la Munchen, iar in anul urmator ei au fondat primul Boxer Club si anume Deutscher Boxer Club. Clubul a publicat standardele rasei in 1902, un document detaliat care nu s-a schimbat prea mult pana in zilele noastre. Totusi, primul care a elaborat o documentatie privind caracteristicile rasei este Friedrich Robert, un alt crescator german de caini. El este si cel care a numit aceastรฃ rasa, pentru prima datรฃ, Boxer.
Rasa Boxer a ajuns in restul Europei la sfarsitul secolului 19, iar in Statele Unite ale Americii la inceputul secolului urmator. Asociatia Chinologica Americana (American Kennel Club-AKC) a inregistrat primul Boxer campion, pe Dampf vom Dom, in 1915. In timpul Primului Razboi Mondial, Boxerii au fost folositi de militari ca mesageri, caini de lupta si de paza. Totusi, popularitatea lor la nivel global a inceput sa creasca abia la sfarsitul celui de-al II-lea Razboi Mondial, cand soldatii intorsi acasa i-au prezentat lumii intregi, facandu-i rapid favoriti ca si animale de companie, de concurs si de paza.
Fiind o rasa atletica, exercitiile fizice sunt importante pentru Boxer. Trebuie avut in vedere cรฃ exercitiile prea intense pot afecta dezvoltarea osaturii puilor. Totusi, Boxerul matur este un excelent partener de jogging. Datorita craniului hidrocefalic (cu aspect turtit), nu se simt bine in medii calduroase or cu grad mare de umiditate, si bunul-simt trebuie sa prevaleze cand ii antrenati in asemenea conditii.
Hrana Boxer
Puiul de Boxer are o crestere destul de rapida si deci are nevoie de o hrana adecvata acestei necesitati. Pentru a atinge o dezvoltare normala si armonioasa, hrana trebuie sa fie de calitate, Boxer-ul fiind un mare consumator de proteine si de grasimi. In primele 6-8 luni de viata, necesarul de vitamine si mai ales calciu si minerale este semnificativ.
Hrana industriala specifica rezolva foarte bine problema sus amintita. Sa nu uitam ca Boxer-ul este una dintre rasele cu o medie de viata mai mica decat multe altele, el traieste intens fiecare clipa, este plin de energie si chiar daca un adult nu consuma o cantitate foarte mare de hrana, are totusi nevoie de alimente de calitate pe tot parcursul vietii.
In general, Boxer-ul este un caine sanatos, mai ales daca este corect intretinut. Daca locuiti la bloc, trebuie sa-i asigurati suficienta miscare, caci este usor predispus la obezitate. Daca locuiti la curte, aveti grija ca pe timp de iarna sa aiba un adapost care sa-l fereasca de vant si, pe cat posibil, de umezeala, iar daca hrana, in acest anotimp, este ceva mai bogata in proteine si grasimi, nu veti avea neplaceri cu animalul.
Problemele cu care se confrunta Boxer-ul pe timp de vara sunt soarele si canicula, fiind una dintre cele mai predispuse rase la insolatie si soc termic. Este o ciudatenie faptul ca suporta usor iarna, dar indura cu greu caldura torida a verii. Fiind un caine foarte jucaus si, in general, foarte activ, este de preferat ca ratia zilnica sa fie impartita in doua mese, pentru a evita torsiunea de stomac.
In tara noastra, desi numeric rasa a fost si este destul de bine reprezentata, din pacate numarul exemplarelor de calitate este, in continuare, mic. Nici inainte de decembrie 1989 si nici acum nu se poate vorbi despre o miscare boxerista, in adevaratul sens al cuvantului.
Despre ceea ce a fost acum 12-15 de ani nu putem vorbi, caci n-a ramas nimic. Astazi, doar cativa impatimiti ai rasei se straduiesc din rasputeri, ce-i drept, sa relanseze aceasta minunata rasa. Din nefericire, nu exista in nici o asociatie teritoriala, cu exceptia Bucurestiului, un club Boxer, iar incercarea Boxer-clubului de la Bucuresti de a forma un club national, s-a soldat cu un esec lamentabil, caci o alta cruda realitate este aceea ca cei cativa crescatori (putini oricum) ai momentului nu coopereaza intre ei.
Boxerul este un caine de talie mijlocie, cu aspect atletic, corp solid, scurt, care se inscrie in forma patrata, cu musculatura bine dezvoltata, proeminenta. Miscarile sale sunt vioaie, mersul elegant, tinuta mandra si nobila. Forma capului da acestei rase o fizionomie caracteristica. In primul rand, trebuie sa fie bine proportionat fata de restul corpului; partea superioara a capului, putin bombata, trebuie sa fie svelta, fara obraji proeminenti.
Frumusetea capului depinde de proportia armonioasa intre bot si partea superioara a capului, care nu trebuie sa fie prea mica. Botul trebuie sa fie bine dezvoltat, nici prea scurt, nici prea ascutit nici prea lung. Forma lui este influentata de aspectul celor doua maxilare si de dantura.
Maxilarul inferior il depaseste ca lungime pe cel superior, insa ambele trebuie sa fie mari. In fata, comisurile trebuie sa fie groase si sa prezinte falduri groase si negre. Dantura este puternica si regulata. Nasul usor turtit, insa mai putin plat decat al Bulldogului; obrajii bine dezvoltati acopera usor botul.
Urechile situate in in varful capului pot fi taiate sau netaiate, de lungime potrivita si purtate vertical. Ochii Boxerului exprima energie si inteligenta, sunt inchisi la culoare, de forma aproape rotunda. Gatul este rotund si gros, destul de lung, tare si musculos, totusi are un aspect uscativ, fara piele in falduri. Ceafa este preminenta, toracele adanc iar greabanul bine dezvoltat. Coada este taiata scurt, iar parul trebuie sa fie scurt si lucios.
Comportament Boxer
Cainii Boxeri sunt bine dispusi, spirituali, jucausi, curiosi si foarte energici. Sunt caini inteligenti, ageri, care invata repede orice procedura sau tehnica de dresaj canin. Uneori, pot fi mai incapatanati si plictisiti. Cainii din rasa Boxer sunt buni pentru dresajul competitional. Sunt mereu in miscare, foarte legati de familia proprietarului. Sunt caini loiali si afectuosi si sunt foarte cunoscuti pentru modul unic in care se inteleg cu copiii. Un caine Boxer bine crescut si socializat cum trebuie se va intelege de minune si cu alti caini sau alte animale de companie de pe langa casa ta.
Totusi, un stapan de caine Boxer a povestit cum, desi catelul lor este cel mai bun prieten cu toate pisicile pe care el le mai are prin curte si cu cel de-al doilea caine, uneori boxerul urmareste si vaneaza toate ratele si alte animale de ferma pe care le prinde in zona sa de actiune. Femela de caine boxer va intra in lupta deseori cu alte femele canine, incercand sa-si impuna propria dominatie.
Daca cineva detine o femela boxer si o alta femela de la alta rasa de caini, cele doua se vor intelege foarte bine si se vor juca impreuna cea mai mare parte a timpului, totusi vor exista si lupte din cand in cand. Se spune ca numele cainilor Boxer provine din felul in care lor le place sa foloseasca labele din fata pentru a face aproape orice.
Daca observi un caine boxer atunci cand este lasat singur, vei vedea cum isi foloseste labele din fata pentru a se juca cu jucariile sale, pentru a trage de castronul de mancare si asa mai departe. Prin natura lor, cainii din rasa Boxer doresc sa te protejeze pe tine, familia ta, si casa ta. Vizitatorii cunoscuti vor fi mereu intampinati mai zgomotos. Sunt caini mereu gata de munca sau de joaca. De asemenea, acesti caini au nevoie de mult companie umana.
Se stie despre ei ca se pastreaza atletici chiar si la varste inaintate. Aceasta rasa de caini este considerata excelenta pentru paza datorita curajului sau. De altfel, cainii Boxer sunt utilizati foarte mult in munca de politie si in armata.
Dresaj Boxer
Boxerul este un caine extrem de jucaus, eneric si cu siguranta util. Aceasta rasa este extrem de loiala si cand o prietenie este formata, aceasta dureaza pentru totdeauna. Daca esti nou posesor al unui boxer trebuie sa fi foarte atent si sa ai grija ca el are nevoie de multa atentie si de un antrenament corect. Sunt caini extrem de inteligenti, ceea ce poate fi in avantajul tau cand vine vorba de antremanemt, dar de asemenea poate fi si in dezavantaj cand isi folosesc inteligenta pentru a obtine ce-si doresc.
Dresajul boxerului consta in antrenarea lui pentru a deveni caini de paza, aceasta este profesia lor principala, daca vreti. Cei care nu cunosc boxerii au tendinta de a presupune ca acestia sunt in mod natural agresivi si e de fapt nu sunt, ei de fapt pot fi mai jucausi decat multi alti caini. Datorita fizicului ferm si privirii agresive, oamenii presupun automat ca acest caine face mai mult rau decat bine. Daca nu dresezi corect boxerul s-ar putea sa ca acei oameni sa aiba dreptate.
Din cauza inteligentei lor, Boxerii pot fi foarte incapatanati, dar cand vine vorba de formare a unui boxer, aceasta poate fi un lucru foarte util. Proprietarii trebuie sa-si aduca aminte ca vor fi dati cand cand ii vor cere boxerului sa faca ceva si el te va privi in ochi spunandu-ti parca sa faci tu, el stiind ca ar trebui sa faca acel lucru, dar nu se deranjeaza, pentru ca este comod.
Principalul lucru pe care trebuie sa vi-l amintiti este sa aveti rabdare.Incepand de la 6 saptamani ar trebui sa incepeti dresajul, deoarece acest lucru il va ajuta atunci cand va creste, socializati cu el, jucati-va cu el, invatati-l. Faceti aceste lucruri intr-un mod interesant si o sa va asculte mai usor.
Principalul aspect in formarea unui boxer este socializarea. Boxerii pot fi caini foarte prietenosi, dar trebuiesc dresati pentru asta. Ei au nevoie sa se obisnuiasca cu alti caini si cu oamenii. Cel mai bun mod pentru a face acest lucru este sa fie dat la cursuri de pregatire la timpul potrivit.
Asa boxerul dumneavoastra va fi dresaj alaturi de alti caini. Cand boxerul atinge 13 โ 16 saptamani este timpul pentru un dresaj de formare al boxerului. Acesta este stadiul in care va face testul pentru dominare. El o sa incerce sa va arate ca el este care domina prin faptul ca nu va mai asculta. Trebuie sa fi un lider puternic si trebuie sa ii arati ca acest tip de comportament nu se tolereaza.
Cainii boxer nu necesita o ingrijire speciala, dar necesita un antrenament consistent si consecvent. Blana sa scurta necesita o minima de ingrijire. Desi, sunt animale de companie excelente, cainii din rasa Boxer au tendinta de a se lupta intre ei, in special daca celalalt Boxer este de acelasi sex. Cea mai mare problema in ceea ce-i priveste pe Boxer-i este frecventa crescuta a cancerului in comparatie cu alti caini de rasa.
Boli Boxer
Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos care se dezvolta intre varsta de 2-5 ani. Discopatia intervertebrala este o afectiune ce implica discurile vertebrale situate intre vertebre. Cainii afectati prezinta durere. In cazuri grave, severe se poate produce paralizia membrelor posterioare. Dilatatia cardiaca este o afectiune cardiaca care are ca rezultat marirea, subtierea muschiului cardiac ce formeaza peretii inimii. Mastocitoamele sunt tumori maligne care se pot dezvolta atat la nivelul pielii, cat si in organele interne.In plus, desi acestea nu apar foarte frecvent, urmatoarele afectiuni au fost de asemenea, relatate: Hiperadrenocorticismul este o tulburare care afecteaza glandele adrenale (suprarenale). Cand sunt supraactive, glandele adrenale secreta in exces cortizol, producand starea de boala. Criptorhidismul este o tulburare manifestata prin lipsa migrarii unuia sau a ambelor testicule in scrot. Hipotiroidismul apare atunci cand glanda tiroida nu functioneaza adecvat. In lipsa unei cantitati suficiente de hormon tiroidian, imbolnavirea se poate produce. Axonopatia progresiva este o boala degenerativa a sistemului nervos, care multumita eforturilor crescatorilor de Boxer, este astazi, rara. Cainii Boxer este predispusi diferitelor tumori si cancere, afectiunii oculare cherry eye, demodeciei, atopiei, acneei, surditatii si incontinentei urinare.Durata medie de viata a Boxer-ului este de 9-10 ani.
:format(jpeg):quality(80)/http://descopera.ro/wp-content/uploads/2012/09/10113830/1-iepure-mlastina.jpg)
:format(jpeg):quality(90)/http://descopera.ro/wp-content/uploads/2017/01/16076012/1-vbcb.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2016/11/vulpe-2.png)
animalutul meu 