Mentine sanatatea pisicii batrane

Cea mai bătrână pisică din lume își celebrează ziua de naștere ASTĂZI!  Vârsta ei e un ȘOC pentru toți veterinarii! FOTO - Evenimentul Zilei

Pisica poate fi considerată bătrână atunci când aceasta are, în medie, vârsta de 10 ani. În prezent, animalele de companie au o durată medie de viață mult mai mare și, prin urmare, multe pisici sunt considerate ”geriatrice” începând cu vârsta de 12 ani.

Pufosenia jucausa care ne-a incantat mereu cu dragalaseniile sale, la un moment dat devine mai linistita, mai putin activa si comunicativa. Timpul nu il putem da inapoi dar acum este momentul in care pisicuta noastra trebuie sa primeasca mai multa atentie, din punct de vedere medical fiind o pisica geriatrica.

Pacientul geriatric (dupa varsta de 12 ani) trebuie sa fie vazut de medicul veterinar la fiecare 6 luni pentru a putea preveni sau diagnostica bolile cronice specifice varstei. Fiti pregatiti sa-i spuneti medicului veterinar despre orice modificare din comportamentul obisnuit al animalului de companie (apetit sau obiceiuri schimbate) cu date exacte privind debutul acestor modificari sau schimbari produse in mediul de viata. In functie de modificari, medicul veterinar va recomanda analize de sange, radiografie, electrocardiograma, ecografie, RMN sau CT pentru a ajunge la un diagnostic cert.

Pe măsură ce înaintează în vârstă, pisicile își pierd abilitatea de a auzi. Acest aspect trece de multe ori neobservat deoarece proprietarii confundă lipsa de reacție a pisicii cu încăpățânarea lor. Dacă atunci când pisica este strigată, aceasta nu vine la dumneavoastră, una din cauze ar putea fi pierderea auzului. Odată cu înaintarea în vârstă este recomandat ca pisica să fie ținută în interiorul casei, întrucât își poate pierde, de asemenea, și simțul mirosului. Aceste aspecte o fac foarte vulnerabilă față de provocările din exterior: alte animale, mașini, oameni etc.. Un alt motiv pentru care pisica ar trebui ținută în interiorul casei la această vârstă este acela că pisicilor le scade capacitatea de a-și regla temperatura corporală, pe măsură ce acestea îmbătrânesc.

Pisicile vârstnice sunt expuse și la afecțiunile dentare și depunerea tartrului, acestea putând fi însoțite de dificultăți de înghițire, halenă, gingivite, retragerea gingiei, parodontoză și în final pierderea danturii. Pisicile sunt foarte sensibile la afecțiunile bucale, adesea apărând lipsa apetitului și, implicit, scăderea aportului de apă și de nutrienți necesari și la pierderea capacității de a se toaleta (”de a se spăla”). Apa trebuie să fie întotdeauna proaspătă și cantitatea consumată ar trebui monitorizată, întrucât odată cu înaintarea în vârstă necesitatea de a bea apă scade, ceea ce favorizează apariția deshidratării.

Trebuie reținut faptul că pisica vârstnică nu trebuie supusă unui regim restrictiv din punct de vedere proteic sau caloric. Pisica vârstnică are nevoie de proteine de bună calitate pentru a-și menține sistemul imunitar. Proteinele au și un rol important în menținerea masei musculare. Grăsimile esențiale oferă energia și contribuie la menținerea stării generale de sănătate.

Este cunoscut faptul că tubul digestiv, odată cu înaintarea în vârstă, își diminuează capacitatea funcțională de absorbție a unor nutrienți (malabsorbție). Vitaminele și oligoelementele pot avea și ele deficiențe de absorbție – vitaminele nu ar trebui să lipsească din dieta zilnică a pisicii. Aceasta trebuie sa aibă mai multe mese pe zi – pisicile vârstnice preferă să mănânce mai des și mai puțin la fiecare masă. Hrana rămasă în castron (în special cea umedă) de la o masă la alta, nu trebuie sa fie alterată întrucât aceasta nu va mai fi pe gustul pisicii.

            De asemenea, constipația și diareea apar mult mai frecvent. O dietă care să conțină o cantitate adecvată de fibre poate preveni acest incovenient și poate asigura un tranzit intestinal optim. De menționat este și faptul că există diete special concepute pentru a crește durata și calitatea vieții la o pisică vârstnică. Schimbarea alimentației nu trebuie făcută brusc, ci treptat, pentru a obișnui organismul cu noul regim alimentar, iar alimentele administrate trebuie să aibă o temperatură optimă (temperatura camerei). 

Bolile cu cea mai mare incidență în rândul pisicilor vârstnice sunt insuficiența renală cronică, hipertiroidismul, diabetul zaharat și bronșitele cronice. Funcționalitatea hepatică scade și ea treptat, având ca rezultat o încetinire a metabolizării toxinelor și a medicamentelor. Reducerea funcționării rinichilor se manifestă prin scăderea capacității de a concentra urina, fapt ce are ca rezultat pierderi mari de apă, ceea ce în combinație cu un aport scăzut de apă, favorizează deshidratarea. Ca urmare a deshidratării, volumul sangvin scade, ceea ce reprezintă un stres puternic pentru organism și poate duce la apariția insuficienței cardiace.

Un alt aspect este faptul că incidența tumorilor maligne este mai mare la pisici și aceasta crește odată cu vârsta (în special la pisicile nesterilizate). Orice nodul descoperit ar trebui extras și examinat anatomopatologic. Dacă diagnosticarea bolilor se face timpuriu și se insitituie un tratament corespunzător (alături de o alimentație și un stil de viață adecvate vârstei), se pot adăuga ani de viață pisicii.

Dr. Obreja Marius

Dr. Alexandru Ștefan

www.veterinarmobil.ro

www.facebook.com/serviciiveterinaremobile

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: